Arhive lunare: decembrie 2018

Un personaj spune…

Un personaj de-al meu, pe care aproape că l-am scris deja, spune: Fiecare om are în viaţa lui o poveste. Tu ai fost o poveste în viaţa mea. Poate chiar povestea vieţii mele… Te întrebi, poate, dacă am rămas c-un … Continuă lectura

Publicat în De-a valma | Lasă un comentariu

Homo deus, Homo inutilis

Vai ce viitor ne aşteaptă! Toate super-performanţele tehnologice, care se îmbunătăţesc de la un an la altul şi prin care tot mai mulţi oameni sunt înlocuiţi de roboţi, ne vor scoate pe toţi pe banca de rezerve. Vom deveni, în … Continuă lectura

Publicat în De-a valma | Lasă un comentariu

Se pregătește de tipar…

Imagine | Publicat pe de | Lasă un comentariu

„Revoluţia umanistă” a lui Y.N. Harari

„Optimistul” Y.N. Harari, în Homo deus, ed. Polirom, 2018, vede ieşirea de sub tutela bisericii: capitolul 7, „Revoluţia umanistă”, p. 197. „Astăzi — zice Harari —, cea mai mare ameninţare la adresa legii şi a ordinii globale sunt tocmai acei … Continuă lectura

Publicat în De-a valma | Lasă un comentariu
Imagine | Publicat pe de | Lasă un comentariu

Citind Homo deus, de Y.N. Harari

Printre atâtea de criticat — unele —, şi de apreciat, mă rog, cu ceva rezerve — altele —, întâlnesc o frază cu care sunt întru totul de acord: „Religia este un pact, în vreme ce spiritualitatea este o călătorie.” Sunt … Continuă lectura

Publicat în De-a valma | Lasă un comentariu

BEBELUŞ / PRUNC

BEBELUŞ, încă un cuvânt de import, folosit în exces, diminutivat, într-o limbă şi aşa edulcorată de diminutive. De ce nu ne întoarcem la PRUNC, un cuvânt atât de neaoş românesc, încât nici nu i se cunoaşte etimologia? Un cuvânt care … Continuă lectura

Publicat în De-a valma | Lasă un comentariu

Descâlcind vise cu Freud

Nu era măr ceea ce aveam în faţă, ci un fruct mult mai mare, de o formă imprecisă, a cărui caracteristică principală era nişte găurele pe suprafaţa fructului, din care dădeau să iasă viermişori aidoma celor din mere — unul … Continuă lectura

Publicat în De-a valma | Lasă un comentariu

Primăreasa şi gratuitatea

Madam Firea face o ofertă de nerefuzat: gratuitate pe STB în 2019 pentru toată lumea! Orice economist ştie — şi mulţi dintre noi ceilalţi ştim odată cu ei — că nicăieri în lume nu există gratuitate. Totdeauna cineva plăteşte acolo … Continuă lectura

Publicat în De-a valma | Lasă un comentariu

Poarta tristeţilor

O tristeţe deschide poarta spre suflet tuturor tristeţilor, care sosesc, cohorte. O dezamăgire invită pe poarta sufletului toate dezamăgirile de-o viață. O umilinţă, la fel, deschide calea tuturor umilinţelor. O bucurie trebuie să fie foarte solidă ca să închidă acea … Continuă lectura

Publicat în De-a valma | Lasă un comentariu

Michael Neiberg: Potsdam, ed. Litera, 2018

Potsdam, un loc unde în 1945 s-a pus la cale viitorul Europei şi în bună parte al lumii întregi. Un loc rămas intact la finele celui de Al Doilea Război Mondial, ca şi cum războiul nici n-ar fi trecut pe … Continuă lectura

Publicat în De-a valma | Lasă un comentariu

E ora elegantă

E ora când culorile toamnei se topesc    în splendoarea luminilor de neon    ale bulevardelor reci Când emailul multicolorelor limuzine ridică vârtejuri de frunze veştede    abandonate în rigolă    peste luciul asfaltului vineţiu în care se răsfrâng şiragurile … Continuă lectura

Publicat în Poezie | Lasă un comentariu

Un nou focar de prezidento-patie

După Cosmin Guşă, care îşi face (sau şi-a făcut deja) partid, un nou focar de prezidento-patie a izbucnit la „Naşul” tv: Radu Moraru candidează la prezidenţiale. Se crede că animalele contaminate vin din Crimeea anexată de Putin, traversează înot Marea … Continuă lectura

Publicat în De-a valma | Lasă un comentariu

Cererea de autonomie a maghiarilor şi ratingul tv

Am o ipoteză. Televiziunile au aranjat cu liderii maghiari: Uite, noi avem nevoie de rating. Right? Şi ca s-avem rating, ne trebuie subiecte tari. Right? Un subiect tare ar fi ca voi să cereţi din nou autonomie. Riscaţi? Vă plătim. … Continuă lectura

Publicat în De-a valma | Lasă un comentariu

Toamnă atipică

Frunzişul nu a apucat să treacă prin culorile „clasice” ale toamnei — nici tu galben, nici tu arămiu, nici tu roşu. Căldura a persistat, aberant, până pe la mijlocul lui noiembrie, astfel că gerul instalat brusc a prins frunzişul multor … Continuă lectura

Publicat în De-a valma | Lasă un comentariu