Cât să umpli o carte

Am spus de atâtea ori că aş putea umple o carte doar cu întâmplările mărunte ale copilăriei. Am şi făcut-o, în Refugiu în Vechiul Regat. Văd acum însă că aş putea umple, probabil, nu o carte ci mai multe.

Iată, îmi vin în minte întâmplări din curtea şcolii, acel loc unde ea nu mai există de mult — din recreaţiile când ne zbenguiam acolo în voie; şi, într-un fel, conta mai mult decât timpul petrecut în clasă. Unele zbenguieli se terminau dramatic. Cum s-a întâmplat cu colegul meu Tudor Dumitru. Era premiantul clasei, genul tocilar — dar nu numai —, băgăreţ şi acaparator, care ţinea morţiş să răspundă, numai el dacă se putea, la întrebările puse de profesori în clasă. Iată însă că în acea recreaţie, în zbenguiala de care vorbeam, a căzut la piciorul gardului, cu mâna strecurată printre uluci, o căzătură urâtă, şi şi-a fracturat încheietura. L-am urmărit cu toţii, îngroziți, în clipele următoare, în timp ce străbătea curtea în fugă, îndreptându-se spre intrarea în clădirea şcolii, în timp ce îşi susţinea cu mâna teafără încheietura frântă, ţinută sus, parcă pentru a fi văzută de toţi, şi urla disperat, cerând ocrotire din partea doamnei diriginte. Bietul de el, nefiindu-i mama în preajmă, apela în disperare la Doamna. Aplombul de premiant al clasei i se volatilizase instantaneu lăsând în loc fragilitatea copilului ce era, de doisprezece — sau poate treisprezece — ani.

În săptămânile următoare a venit în clasă cu mâna în ghips: era dreapta. Şi foarte repede a învăţat să-şi ia notiţe cu mâna stângă.

Într-una din zilele ce au urmat l-am vizitat acasă, un grup de colegi, deveniţi peste noapte prieteni. Cum am şi rămas pentru mulţi ani din acel moment — cu prietenia în suflet; chiar dacă fiecare a apucat-o în viaţă pe o altă cale.

Îi resimt şi astăzi dispariţia. Despre Tudor Dumitru n-am scris în Refugiu în Vechiul Regat. Dar aş face-o oricând, cu dragă inimă, de-ar fi s-o reiau de la capăt. Ce să-i faci: cu amintirile copilăriei poţi într-adevăr să umpli volume întregi; partea proastă e că nu-ţi vin în minte toate la momentul potrivit, ci se perindă în amintire, răsfirate, de-a lungul zilelor recente.

Reclame

Despre Paul Tumanian

Născut în 1938, Chişinău–Lăpuşna. Absolvent al Facultăţii de Matematică şi Fizică, Universitatea Bucureşti, 1960. Publicaţii: *) Volume de proză: UN PAHAR DE CINZANO (povestiri), Editura pentru Literatură, 1969, 194 p.; DOMNUL MARIUS ŞI DOAMNA CEA MICĂ (roman), Editura „Ararat”, 1995, 176 p.; URMA SCAPĂ TURMA (roman), Editura „Ararat”, 1997, 310 p.; CONSPIRAŢIA INOCENŢILOR (povestiri), Editura „Ararat”, 1999, 301 p.; CU SPATELE LA TERENUL DE JOC (povestiri), Editura „Paralela 45”, 2005, 150 p.; REFUGIU ÎN VECHIUL REGAT (roman), Editura „Limes”, 2012, 215 p.; VISUL VĂDUVEI (povestiri), Editura „Limes”, 2013, 285 p.; MANECHINE (povestiri), Editura Institutului European Iași, 2014, 333 p. *) Volume de traduceri: ADEVĂRUL DESPRE CERNOBÎL, de G. Medvedev (eseu ştiinţific — traducere din lb. rusă), Editura „Humanitas”, 1992, 216 p.; FATA DIN ALSACIA de B.E. Stevenson (roman — traducere din lb. engleză, în colaborare), Editura Cezareea, 1993, 227 p.; MEMORII de A. Saharov (memorialistică — traducere din lb. rusă, în colaborare), Editura „Litera”, 1996, 874 p. COPIII TERIBILI de Jean Cocteau (roman — traducere din lb. franceză), Editura „Paralela 45”, 2005, 120 p. *) Proză în periodice: Povestiri în revistele: „Viaţa românească”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Convorbiri literare”, „Basarabia” (Rep. Moldova), „Origini” (SUA), „Orizont”, „Familia”, „Euphorion”, „Contrapunct”, „Empireuma” (Spania), „Casa del Tiempo” (Mexic). Publicistică: articole de politică, atitudine civică şi mediu înconjurător în: „Cotidianul”, „22”, „România liberă”, „Timpul” etc. Redactor-şef al revistei „Re-Mediu” (ecologie/protecţia mediului), editată de Grupul Ecologic de Colaborare (1997–2000). Fost membru al Uniunii Scriitorilor — retras.
Acest articol a fost publicat în De-a valma. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s